Pe urmele lui Don Quijote și înapoi

Când s-a ivit posibilitatea de a schimba Marea Neagră cu Mediterana ca peisaj de admirat pe ferestrele spitalului, nici n-am stat pe gânduri, m-am aruncat înainte și după un scurt timp m-a urmat toată familia, inclusiv micuța noastră cățea westie Dora, care a străbătut Europa înghesuită la picioarele noastre în mașină, fără să înțeleagă de ce pare atât de nesfârșit drumul. În Sudul Occidentului, înafară de o viață plăcută și relaxată cu noi posibilități de educație pentru copii, am găsit multe avansuri tehnice în blocul operator de neurochirurgie, astfel încât am reușit să rezec în totalitate meningioame gigante intraventriculare, de etaj anterior al bazei craniului sau de sinus sagital superior treimea posterioară, fără sechele, aprofundând în același timp multe tehnici noi. Chiar și munca de rutină oferea multe ocazii de a introduce noutăți tehnice, cum ar fi monitorizarea presiunii intracraniene prin cateter intraparenchimatos în terapia intensivă sau drenajul hematoamelor subdurale cronice prin gaură de trefină, ambele reprezentând pași importanți către o invazivitate minimă în neurochirurgie. Din păcate, adâncirea crizei economice inițiate în 2008 se făcu simțită tot mai mult în sistemul public de sănătate spaniol, astfel încât și eu am fost nevoit să trec la o practică privată, care deși era mult mai comodă, oferea satisfacții tehnice mult mai limitate. Mă bucur, totuși, că în acei ani am învățat să cobor de pe piedestalul blocului operator și să-l ascult sincer pe pacientul sau pacienta frânt(ă) de durere din fața mea. În fine, pandemia de Covid a clătinat puternic serviciile de medicină privată din Barcelona, bazate pe turismul sanitar din întreaga lume, așa încât a venit un moment în care mi-am zis că cea mai bună opțiune profesională pe care aș fi putut-o avea era să revin în propria mea țară. Astfel, după peste 12 ani printre străini, mi-am umplut valiza cu tehnicile și empatia învățate pe meleaguri mediteraneene, am așezat deasupra lor crucea dorului de casă și familie lăsate în Catalunia și în noiembrie 2020 zburam spre orașul de la poalele Tâmpei.